Sa nàschida e s'isvilupu de sos Giudicados

Su casteddu de Burgos

Sos Giudicados sunt nàschidos de sese e deretu dae sas tzitades-istadu chi ant mantesu sas istitutziones chi teniant prima e chi amus a agatare in s'era giudicale e totu. Sa forma de guvernu picat su nùmene dae su magistradu prus mannu, chi si mutit Giùdiche, su cale nche fiat giai a capu de sas tzitades de sa Sardigna antiga.

S'ùnicu cambiamentu chi podimus agatare no est istitutzionale, ma territoriale.
B'est chie narat chi sos giudicados esserent prus de bator, prima. Ma non bi sunt testimonias chi lu cumprovent, mentres sos giudicados seguros fiant sos de Casteddu, Arborea, Torres e Gaddura.
Custa partidura in bator giudicados est giai crara in sos sèculos XI e XII.
Sos giudicados tenent su logu e sas partes, comente sas curadorias.
Ischimus chi custos giudicados ant paradu fronte semper contra a sas provas chi ant fatu sos àrabos pro conchistare s'ìsula.
E su fatu chi custos tentativos esserent medas, pro nessi 300 annos, cheret nàrrere chi s'ìsula no est istada mai conchistada de su totu dae sos islàmicos. E sos ùnicos chi l'ant difesa sunt istados sos sardos.
In sos giudicados bi fiant in su matessi tempus guvernos oligàrchicos e democràticos.
Difatis a capu de s'istadu bi fiat su Giùdiche, chi teniat una cantzelleria pro ghiare totus sos afàrios de su giudicadu e dae sa cale dipendiant sos funtzionàrios e sos ufitziales minores.
Su podere fiat partidu cun su senadu, costituidu dae sos megiores, sos lìeros majorales e, in sos momentos prus dificultosos e pro sas delìberas de interessu generale, dae sos atopos de su pòpulu de totu su logu, chi costituiat sa corona de logu.
Si mutiat corona pro sa dispositzione a corona de sos chi nde faghiant parte.
Finas sa sotziedade fiat belle assimigiante a sa de sas tzitades istadu de s'època passada.
Si comente non bi fiant istadas sas invasiones bàrbaras e non bi fiat arribbadu su feudalèsimu, est craru chi fiat costituia de òmines lìeros e tzeracos, e s'importàntzia la daiat solu sa richesa, su patrimòniu de cadaunu.
In sos documentos s'agatant meda, paris cun sos giùdiches, sos donnigheddos o curadores o majores.
Duncas sos Giùdiches non guvernaiant solos, e paret chi in tzertas èpocas b'esseret prus de unu giùdiche in cada Giudicadu. Ma sos documentos chi lu cumprovant non sunt medas.
Tenimus cumprovas de giùdiches chi regnant paris cun àteros, b'est su giùdiche mannu, epònimu, e su giùdiche de fatu, chi diat èssere de su patrimòniu, de sos benes privados e pùblicos.
In s'iscritzione de Villasor si leghet: Torchitòrio e Salùsio, nobilissimi Arconti. Ma s'agatant finas testimonias comente a custa"...testes ambos iudikes, iudike Barisone e iudike Mariane"
Duncas s'agatant paris duos giùdiches chi podent èssere unu su babbu e s'àteru su fìgiu chi benit mutidu a regnare paris.
Ma cantu duraiat sa càrriga de giùdiche?
A su comintzu paret chi esseret a fùrriu de duos annos, duncas unu tempus limitadu, mentres a pustis, cando sos giudicados si sunt cambiados in printzipados, sa càrriga est divènnida a bida e ereditària.
Su giùdiche teniat funtziones tziviles e militares in su matessi tempus.
Pro sas tziviles delegaiat a sos funtzionàrios suos s'amministratzione e, a su postu suo, delegaiat finas sos donnigheddos, sos majores e sos curadores.
Su giùdiche amministraiat sa giustìtzia.
Aparteniat a su giùdiche su podere de 'rennare', 'potestare' e 'imperare'.
Sa mugere de su giùdiche fiat comente sa prima fèmina de su rennu; su tìtulu suo fiat onorìficu.
Sa mama de su giùdiche fiat sa fèmina manna.
Non si cumprendet bene sa figura de su donnigheddu chi fortzes fiat unu modu de mutire sos majores o su fìgiu de su giùdiche assotziadu a su guvernu.
Podet èssere finas pro lu distìnghere dae su giùdiche, chi fiat su donnu mannu, mentres sos àteros fiant donnigheddos. Ma donnigheddos podent finas èssere sos amministradores de sas donnigalias chi cumprendiant terras a pàsculu e postas a culturas de vàrias genias, tzeracos e bestiàmene, chi aparteniat a s'istadu.