MÒDULOS TRASVERSALES - Pro nde ischire de prus

Su cuartieri de Stampaxi

Suta sos bastiones de su Bàlie e de Santa Rughe s'estendet su cuarteri de Stampaxi chi, si bortat cara a otzidente, totu sighidu, si aunit a su cuarteri de sa Marina, in positzione tzentrale in antis de su Casteddu e sighit unende•si a sa cuarteri de Villanova a Est.

In Stampaxi agatamus bator crèsias chi ant tentu un'importu mannu tra sos annos 1792-93 e su 1796, cando sunt capitados sos fatos passados a s'istòria comente "s'emotzione", logos chi ant tentu unu ruolu de significu in s'isvilupu de sa sarda rivolutzione.

Orìgines

p1sez4 MOD08 01

Sas orìgine s suas sunt de su 1258 comente bidda de su Casteddu de Castru pisanu, abitadu dae populatziones locales e dae sos abitantes fugidos dae Santa Ìgia.
Fundadu sa prus tzerta dae sos romanos, podimus difatis galu ammirare sos restos comente sa domo de Tigèlliu e s'anfiteatru romanu.
Sos muros chi la fùrriant sunt de su perìodu catalanu-aragonesu cando ant costituidu su Regnum Sardiniae in su 1324. Stampaxi teniat duas ghennas.
Una est sa ghenna de sa Turre de s'Elefante e in base a sa cale fiat una parte ùrtima de Casteddu de Castru e, suta custu puntu de vista, in linia reta, sos muros arribbaiant a sa ghenna de su Sperone (de su 1292, segunde s'epìgrafe), suta sa turre de difesa omònima, chi la poniat in relatzione cun su contadu e su territòriu de a fùrriu, foras de sos muros cara a s'artziadedda de sa ruga Portu S calas.
In sa parte de manca, superada sa ghenna de su Sperone, s'agatat s'Oratòriu de sos gesuitas cun sa crèsia de Santu Micheli, mentres, a sa parte de foras, sos muros artziaiant, cun un'àngulu de 90°, finas a s'Ispidale de Santu Juanne de Deus (progetadu dae Gaetanu Cima in su 1840), sighiant oros oros a sa costa de preda de protetzione naturale pro arribbare cara a su Casteddu in sa carrera Santu Giorgi, serente a sa crèsia de su Monte.
Suta bi fiat sa platea maior, como Pratza Jenne.
In sa platea de Stampaxi bi fiat su funtana manna.
Duncas Stampaxi fiat costituidu dae un'istèrrida de istradas e istradigheddas prenas de palatzos e domos in diretziones Nord-Sud cun pratzigheddas in dae n anti de sas crèsias.
Sos muros perimetrales antigos de Stampaxi a sa fine de su Regnu de Arborea, in su 1420, non los ant prus postos a postu e difatis si nche sunt ispèrdidos de su totu.
In su 1580 s'istòricu G. Frantziscu Fara nde faeddat e, paris cun Martin Carrillo, su bisitadore de su re, in su 1610, atestant sa netzessidade de illargare s'isvilupu edilìtziu in base a s'aumentu demogràficu de sa tzitade de Casteddu.
Custu problema s'at a intèndere de prus in su '700, in su perìodu de sa sarda rivolutzione, cando bi sunt istadas sas protestas pro sos costos de sos afitos de sas domos e cando sas dimandas de isvilupu edilìtziu fiant cunditzionadas dae lees chi lu blocaiant.