MÒDULOS TRASVERSALES - Pro nde ischire de prus

Sa rivolutzione industriale in Sardigna e sas Minieras

Sa rivolutzione industriale in Sardigna e sas Minieras

S'indùstria minerària in Sardigna esistit dae s'antighidade, ma est in s'Otighentos chi at tentu su perìodu de importu prus mannu e de interessu dae parte de imprendidores furisteris cun sos cales custa atividade at assuntu su ruolu de una vera e pròpia indùstria cambiende dae sas raighinas sas realidades sotziales e econòmicas de su sud-ovest de sa Sardigna.

Fiat istadu unu cambiamentu mannu, in sos campos: sotziale, econòmicu, culturale de unu mundu chi finas a tando fiat reguladu dae sos tziclos de sa vida agrìcula e de su pastoriu chi, totu-in unu, s'agatant in mesu a sa rivolutzione industriale.
E custa novidade manna de modos noos de produtzione de su sèculu curtzu de s'indùstria minerària sarda comintzat cun sa gestione de sas minieras afidadas in sos primos de s'Otighentos a su conte danesu V argas Bedemar e a pustis a funadas multi-natzionales chi in sa segunda metade de su sèculu ant permìtidu una produtzione a livellos de primados europeos, criende unu moimentu ispantosu de capitales e de interessos internatzionale tramite òmines nòdidos, comente a Quintino Sella, pro nde numenare unu, o de imprendidores o istados èsteros, comente pro nàrrere a s'Uruguay, chi cumprovant s'importu chi sas minieras sardas teniant.
Ma in custa istòria, a parte sos interessos econòmicos mannos, b'est de tènnere contu finas de sos sacrifìtzios de sos traballadores, de sas vidas umanas sacrificadas chi sunt su prètziu prus mannu chi sa Sardigna at pagadu pro permìtere chi s'esseret arribbadu a unu progressu econòmicu generale prus mannu.

Efetos de sa 2° rivolutzione industriale e sa petrolchìmica in Sardigna

In Sardigna sos efetos de sa 2° rivolutzione industriale si sunt intesos su prus in su Noighentos, cando s'est pensadu de passare de su comintzu de su sèculu, dae un'economia arretrada (bastat a pensare chi fiat in usu galu s'aradu de linna, e in belle totu sas biddas sardas mancaiat s'energia elètrica pùblica e privada), a un'economia prus moderna, gràtzias a s'introdutzione de s'energia elètrica e a sas megiorias mannas in totus sos setores comintzende dae s'agricultura e su pastoriu.
Unu agiudu mannu pro s'agricultura e su pastoriu l'at dadu sa creatzione de su lagu artifitziale de su Omodeo, cun sa diga in su riu Tirsu, chi at permìtidu de pòdere tènnere sa cantidade bastante de abba pro s'irrigatzione de su Campidanu de Aristanis e sa produtzione de energia idro-elètrica, base manna pro pensare a un'isvilupu industriale.
E gasi puru in sas minieras si sunt cambiados sos trastes, sos istrumentos pro iscavare suta terra e sos machinàrios ant sostituidu sa fortza e sos isfortzos de s'òmine. Finas in s'agricultura e in su pastoriu a bellu a bellu bi sunt istados cambiamentos mannos, prima s'aradu de linna est istadu sostituidu cun s'aradu de ferru e de aratzu, tando a sos carros a boes si sunt sostituidos sos tratores pro arare cun prus pacu pelea e pro aumentare sa produtzione.
Puru sos pastores, nessi a fine sèculu, ant pòrtiu tènnere s'elètricu in medas cuiles (mentres finas a tando custos cuiles fiant prus simigiantes a sos de Omeru chi no a sa modernidade) e ant pòrtiu impreare puru in sa produtzione sos machinàrios modernos pro s'irrigatzione de sos campos e pro sa trasformatzione de su late (mini-caseifìtzios).
E gasi est capitadu puru in sas artes de sos artesanos chi ant pòrtiu impreare sas tecnologias modernas cun machinàrios chi funtzionaiant, e funtzionant, a elètricu.
Tzertu su cambiamentu prus mannu b'est istadu in s'indùstria, a pustis sa segunda gherra mundiale cun s'autonomia regionale e s'Istatutu Ispetziale.
Difatis, a pustis conchistada s'autonomia, 1948, sa Sardigna depiat pensare a pònnere in atu s'artìculu 13 de s'Istatutu Ispetziale, s'artìculu chi faeddaiat de sa Rinàschida econòmica e sotziale de s'ìsula.
E s'est pensadu de basare s'isvilupu partende dae sas risorsas locales, dae sas megiorias in s'agricultura e in su pastoriu, dae sas riformas agràrias e agro-pastorales pro ammodernare sos duos setores traditzionales prus importantes de s'ìsula.
E dae s'isvilupu de cussa base, de custos setores istratègicos, si cheriat partire pro criare unu sistema industriale de trasformatzione de sos produtos agrìculos e pastorales.
Imbetzes s'est seberadu de investire in s'indùstria chìmica, in sos polos de isvilupu, Porto Turres, Otzana e Sarrocu, cun investimentos chi ant favoridu sos capitales e sos interessos de Mora ti, de Rovelli e de entes a partetzipatzione istatale.
S'est pensadu chi bisongiaiat de ammodernare s'economia sarda minimende sos addetos in s'economia agro-pastorale pro favorire s'indùstria. S'est pensadu de cumbàtere sa delincuèntzia e sos murrutzos, cun sa creatzione de unu polu chìmicu in Barbàgia, in sos pees de sa montagna pastorale, pro criare mitzas de postos de traballu noos, chi esserent pòrtiu rinnovare e ammodernare s'economia sarda superende sa base traditzionale de su pastoriu e de s'agricultura chi fiant arretradas e chi, segunde tzertos modos de pensare, fiant sa càusa de su males sere sotziale. E pro cumprèndere mègius custu males sere e sa realidade sarda s'est fatu puru una commissione de inchiesta parlamentare in su 1968, sa famada Commissione Mèdici, chi at presentadu in Parlamentu sas relatas in su 1972 inditende medas modos pro permìtere a sa Sardigna de si megiorare e de si pònnere a passu cun sa tzivilidade.
S'Indùstria petrolchìmica in Sardigna, unu de sos frutos de sa segunda rivolutzione industriale in s'ìsula, est istada unu fallimentu e oe prus de eris, cun sa serrada de sas fràbicas, si podent notare galu prus a fundu sas conseguèntzias negativas de custu sèberu, conseguèntzias dae su puntu de vista sotziale, econòmicu e culturale. Sas fràbicas de sa petrolchìmica sunt serradas, sos operajos disocupados o in càssia integratzione, chene peruna ispera de otènnere unu traballu nou e cun una professionalidade chi r ischiant de non pòdere isfrutare ne impreare in àteras fràbicas.

Sa 3° rivolutzione industriale

Como est tempus de pensare a una sèria e innovativa polìtica industriale in Sardigna pro pòdere superare sa crisi de oe.
Est urgente a seberare una polìtica industriale chi permitat de criare valore agiuntu finas riferende·si a sas risorsas locales e partende puru dae sas produtziones case-àrias.
Sas produtziones industriales de grandu importu, comente sa chìmica e sa metallurgia, a pustis chi nche sunt arribbadas a s'isvilupu prus artu, tando ant comintzadu a abbassare, a torrare in dae segus.
Su prus de sas indùstrias chìmicas chi in Sardigna ant finidu s'atividade issoro e ant serradu, sunt istadas perue tramudadas a àteras partes de s'Itàlia o tzedias a àteros produtores istrangeris chene pensare de agatare àteras atividades cun sas cales sostituire sas chi ant cungiadu. Sa serrada de custas indùstrias e sa mancàntzia de sèberos noos ant causadu sa pèrdida de deghinas de mitzas de postos de traballu.
Como b'est su perìgulu chi si perdat finas su capitale umanu chi at contribuidu a creare custa Sardigna prus isvilupada. Su setore nou, su de s'energia, est duncas sa base pro sa de tres rivolutziones industriales e in custu si depet pensare de istudiare s'isvilupu de sa Sardigna in su tempus benidore.
Eco pro ite sos investimentos in sas polìticas de s'energia prus modernas podent permìtere sa valorizatzione de sos sabores nostros, de sa connoschèntzia, cun un'economia industriale bene sighia in modu de sustènnere sas impresas minores e medias ligadas a s'agricultura e a su turismu, iscanzende siche dae sas impresas mannas, dae sas multi-natzionales, apompiende imbetze semper de prus sa so-stenibilidade ambientale e sotziale de s'isvilupu.Ma un'àteru setore nou, de grandu importu a livellu mundiale, est su de sa chirca, est su setore tecnològicu chi si depet incoragire in Sardigna afortighende finas istruturas chi giai esistint, comente su Parcu Tecnològicu e Sientìficu de Portu Conte in s'Alighera (fundadu in su 1995) e su CRS4 surl- Tzentru de Chirca, Isvilupu e Istùdios Superiores in Sardigna (fundadu in su 1990)- chi est in Pula.
Ma depimus pònnere sos sardos in cunditziones de godire de custos frutos noos de sa sièntzia, isparghende custos istrumentos in sas iscolas sardas, comintzende cun sa lavagnas multimediales chi podent cambiare mètodos e modos de insegnare e de imparare e ponent sos giòvanos in cuntatu cun realidades chi finas a eris mancu si pensaiant.
Oe giai in medas iscolas custos istrumentos nche bi sunt, ma non bastant, depent èssere prus presentes in totu su territòriu regionale.
In custu modu podimus nàrrere chi sos sardos non solu godint de sos frutos de sa tertza rivolutzione industriale, ma contribuint a la pònnere in atu e a la mandare a in antis.

Su CRS4

Su tzentru CRS4 de Pula est unu tzentru de chirca multidisciplinare postu in su Parcu iscientìficu e tecnològicu de sa Sardigna in Pula (Ca). S'isvilupu tecnològicu e sa chirca iscientìfica de su CRS4 si basant in sas tecnologias computatzionales abitantes e in s'aplicatzione issoro in sos setores de sa biomeighina, de sa bio tecnologia, de sa sotziedade de s'informatzione, de s'energia e de s'ambiente.