Leonera de Arborea

Eleonora de Arborea

Leonera, fìgia de su giùighe Marianu IV, paret chi sia nàschida in su 1340 e passat sa gioventude sua in sa corte de Arborea durante su guvernu de su Giuigadu de su babbu chi at guvernadu pro belle trinta annos. Marianu IV fiat un'òmine cultu e inteligente e criat unu perìodu importante pro su regnu suo.
Cando Marianu morit divenit giùighe su fìgiu Ugone, frade de Leonera, un'òmine forte, detzisu e cunsideradu crudele e fieru.
In tantu Leonera si còjuat cun Brancaleone Doria, fìgiu illegìtimu de Brancaleone Doria, de sa famìlia nòbile de sa Ligùria.
Brancaleone fiat signore de Castelgenovese de Monteleone, de Casteldòria e de medas àteras biddas de su nord de s'ìsula. Dae custa coja sunt nàschidos duos fìgios: Federicu e Marianu.
Su 16 de cabudanni de su 1382 Leonera, mustrende una sapièntzia polìtica e una visione crara pro unu cras pro sa dinastia tua, faghet un'acòrdiu cun su Doge de sa Repùblica de Gènova e, in càmbiu de su trasferimentu suo in custa tzitade, dimandat de tènnere francas sas tassas pro chimbe annos. Difatis in su 1382 sa famìlia de Leonera si nch'est tramudada a Gènova, ma sunt abarrados pagos meses ca, pagu tempus a pustis, a sa vigìlia de Pasca de su 1383, ant mortu su giùighe Ugone e sa fìgia Beneita.

 

Custu fatu at obligadu a Leonera a torrare deretu a Aristanis e a divenire sa reghente de su Giudicadu a su postu de su fìgiu suo Federicu chi fiat galu minoreddu. Deretu, cun grandu firmesa, at punidu sos mortores de su frade e at fatu elèghere giùighe su fìgiu Federicu dae sa Corona de Logu, ma divenende issa sa giuighissa de facto.
Agiudada dae consigieris capassos e dae su maridu suo Leonera d'Arborea at guvernadu cun seguresa e at praticadu sa polìtica traditzionale de sos de Arborea sighende sa gherra contra a sos Aragonesos. In su matessi tempus at chircadu de arribbare a una paghe onorèvole e pro tratare de custos argumentos at mandadu su maridu suo a Bartzellona; ma sos Aragonesos l'ant fatu presoneri, incadenadu e serradu in sa presone de Casteddu in su 1384.
Durante sa presonia de Brancaleone, Leonera at guvernadu mostrènde-si meda coragiuda e sàpia publichende finas unu còditze de leges chi est galu famadu oe: Sa Carta de Logu.
In su 1387 si nche morit su fìgiu Federicu, sende galu minoreddu, e su guvernu benit assuntu, ma solu pro nùmene, dae s'àteru fìgiu, Marianu V, ma de facto sighiat a guvernare Leonera.

In su 1388, cun su re aragonesu Juanne I, su Cassadore, est obligada a firmare sa paghe in base a sa cale torrat a sos aragonesos totus sos territòrios conchistados prima, mentres Brancaleone resesset a torrare in libertade solu in su mese de ghennàrgiu de su 1390.
Leonera cun su maridu, chi fiat un'òmine gherreri e teniat capatzidades polìticas bonas, ant cumpresu chi sa polìtica aragonesa in su Mediterràneu fiat in dificultade e ant seberadu de torrare a dichiarare gherra a sos aragonesos ischierende in su 1391 deghe mìgia òmines armados e resessende a torrare a conchistare totus sos territòrios pèrdidos cun sa paghe de su 1388.
In tantu Marianu V, su fìgiu de Leonera oramai nche teniat 14 annos e s'est emantzipadu dae sa tutela de sa mama, chi benit posta a parte.
Dae tando de Leonera non si nde faeddat prus e paret chi sia morta in su 1404, mentres bi fiat una pesta manna in Sardigna, tantu est beru chi cussu annu benit cramadu s'annu de sa mortàgia manna.