ISCHEDAS

Cunfrontu ideolòzicu tra sas rivolutziones

A fine Setighentos bi sunt istadas sas duas rivolutziones polìticas prus mannas, prima s'americana e tando sa frantzesa, chi poniant in atu sos printzìpios de s'Illuminismu, partende dae premissas burghesas e liberales chi, mancare chi esserent sìmiles, ant tentu carismas diferentes in sa cultura europea e in s'italiana.

Est istada pro cussu sa rivolutzione frantzesa a permìtere cambiamentos radicales in s'isvilupu de sos Istados europeos, portende a unu cambiamentu integrale de sa cuntzetzione de s'Istadu e de su raportu tra s'Istadu e sas classes sotziales de "s'Ancien regime". Custu moimentu de ideas at a causare sa nàschida de ideales noos e ant a alimentare sos modos noos de pensare chi ant a afortigare sas traditziones de s'Istadu liberale in su sèculu XIX. 
Custos sunt sos printzìpios:


1. Su printzìpiu de libertade, ligadu a un'economia burghesa giusta. Una libertade econòmica, chi presuponiat su rispetu de sas libertades polìticas cun su reconnoschimentu de tzertos diritos chi s'indivìduo tenet dae sa nàschida.
Custa cuntzetzione - eliminada in su perìodu tra su 1793-94 a su tempus de su Terrore - torrat a èssere elaborada dae s'Istadu liberale pro giùghere finas a sos "diritos tziviles", chi ant a rapresentare unu de sos fundamentos de sa dotrina sua e at a tennere comente efetu prus immediadu unu modu diferente de cumprèndere su raportu individuu-Istadu. 
A s'Istadu, mesche in campu econòmicu, li fiat semper prus pacu permissu de nche pònnere su nasu in s'isfera de sos privados.(liberismu).


2. Sa cuntzetzione noa de sa soverania: su podere originàriu non fiat prus solu in capu a un'indivìduu o a unu guvernu, ma a sa natzione intrega. Sos chi teniant càrrigas pùblicas operaiant comente delegados e rapresentantes de sa natzione.


3. Printzìpiu de sa separatzione de sos poderes: cun custu printzìpiu si cheriat amministrare s'atividade istatale in modu chi esseret rèidu de prus e in modu ratzionale, cun s'idea chi sas tres funtziones de s'Istadu prus mannas - legislativa, esecutiva e giuditziària - depiant èssere gestidas dae tres òrganos diferentes.