ISCHEDAS
Errore
  • JFolder: :files: Il percorso non è una cartella. Percorso: /home/alfaeditgi/www/sardignaemediterraneu/images/stories/originalfotoalfa/parte3/p3sez5/p3sez5_schede/p3sez5_sc6
Notice
  • There was a problem rendering your image gallery. Please make sure that the folder you are using in the Simple Image Gallery Pro plugin tags exists and contains valid image files. The plugin could not locate the folder: images/stories/originalfotoalfa/parte3/p3sez5/p3sez5_schede/p3sez5_sc6

S'isvilupu iscientìficu tra su ‘500 e su ‘600

Galeone

Tra su Chimbighentos e su Seschentos s'assistit in Europa a unu progressu sientìficu ràpidu chi permitit non solu de tènnere connoschèntzias noas, ma de arribbare su prus a unu mètodu iscientìficu beru e pròpiu.

Si passat difatis dae una sièntzia basada supra sa traditzione filosòfica de Aristòtele a una sièntzia moderna, chi non tenet nessunu ligàmene cun sa cuntzetzione filosòfica e teològica, e elàborat modos metodològicos noos rispetu a su tempus passadu.
Sa rivolutzione iscientìfica tra su '500 e su '600 comintzat cun sa rivolutzione astronòmica de Nicolò Copèrnicu chi fiat cumbintu chi sa Terra e totus sos àteros pianetas tziraiant a fùrriu de su Sole, elio-tzentrismu, mentres finas a tando si creiat in sa teoria de Tolomeo, chi naraiat chi su Sole e sos pianetas esserent tziradu a fùrriu de sa Terra( geo-tzentrismu). Sa teoria de Copèrnicu fiat rivolutzionària e aiat batidu medas cambiamentos ca si passaiat dae su mètodu basadu in sas teorias de Aristòtele (ascurtadu e istudiadu finas a totu su Mediuevu) a su mètodu iscientìficu.
Segunde sos chi creent in custu mètodu sa sièntzia depet indagare in sos raportos tra sas cosas e los depet espresse-re cun dd'una mesura ogetiva pro èssere comùnica a totus.
Ma no in totus sos campos si podiat indagare e isperimentare custu mètodu. Bi fiat, pro nde nàrrere una, chie cheriat connòschere bene su corpus de sas pesones, ma fiat proibidu dae sa Crèsia a bisestrare sos carasos. Bi fiat, comente un'istudiosu de orìgine fiamminga, Andria Vesàlio (1514-1564) chi faghiat, a fura, sa dis-setzione de sos carasos pro cumprèndere mègius comente fiat fatu su corpus de s'òmine , de su cale si connoschiat galu pacu e sos istùdios prus mannos si riferiant su prus a su mèigu romanu Galeno.
Vesàlio at istudiadu pròpiu in sos testos de Galeno, traduinde-los, ma puru currezinde-los e avantzende meda de prus. Vesàlio est professore in Padova e in su 1543 pùblicat in Basilea s'òpera fundamentale 'De humani corporis fabrica', un'òpera chi signat una novidade manna in su campu de s'anatomia.
Custu istudiosu basaiat sos istùdios suos in s'esperièntzia de sa dis-setzione e arribbat a connoschèntzias novas in matèria de ossos, cherbeddu, òrganos de bentre e coro. Gràtzias a sos istùdios suos a pustis ant a arribbare a cumprèndere mègius sa tzirculatzione de su sàmbene. Ma sa Crèsia lu pessighit, lu protzessat e lu cundennat a morte cun s'acusa de àere vivi-setzionadu una pesone. Solu pro ca fiat su mèigu personale de Càralu V, s'imperadore, sa pena de morte benit cambiada in unu pellegrinàgiu in Terrasanta. Mentres fiat torrende, ghirende dae custu pellegrinàgiu, est mortu in Zante in su 1564.
Tra su '500 e su '600, unu personàgiu chi at abertu sa giannas a sa sièntzia est istadu Galileu Galilei (1564-1642), pisanu, professore de matemàtica in s'Universidade de Padova, su chi at imbentadu su cannochiale cun su cale at iscobertu chi in sa Luna bi fiant sos montes, chi Giove teniat sos satèllites (bator satèllites, cramados galileianos o medìtzeos), chi Vènere teniat sas fases comente a sa Luna. Totu iscobertas chi sunt serbias a Galileu pro afortire sa teoria de Copèrnicu e pro dimustrare chi Tolomeo fiat in errore.
Ma s'importu chi Galileu tenet in s'istòria de sa sièntzia non benit solu dae custas iscobertas, ma finas dae su de àere inditadu su beru mètodu iscientìficu chi at comintzare pròpiu cun issu.
Dae tando totus ant a sighire custu mètodu, l'ant a aplicare mègius, l'ant a afinigare e megiorare.
Tres fiant sas fases de su mètodu de Galileu: 1) s'osservatzione; 2) s'ipòtesi iscientìfica; 3) sa verìfica isperimentale.
E giai cun Galileu comintzat un'era nova pro sa Matemàtica, pro s'Astronomia e pro totus sos istùdios de caràtere iscientìficu.

{gallery}stories/originalfotoalfa/parte3/p3sez5/p3sez5_schede/p3sez5_sc6{/gallery}