ISCHEDAS
Errore
  • JFolder: :files: Il percorso non è una cartella. Percorso: /home/alfaeditgi/www/sardignaemediterraneu/images/stories/originalfotoalfa/parte3/p3sez5/p3sez5_schede/p3sez5_sc9
Notice
  • There was a problem rendering your image gallery. Please make sure that the folder you are using in the Simple Image Gallery Pro plugin tags exists and contains valid image files. The plugin could not locate the folder: images/stories/originalfotoalfa/parte3/p3sez5/p3sez5_schede/p3sez5_sc9

Sa rivolutzione industriale

Su traballu in sa rivolutzione industriale

Sa Gran Bretagna (e su prus s'Inghilterra), fiat su logu in su cale, tra Sete e Otighentos, s'est presentadu pro sa prima borta in modu largu unu grandu moimentu de cambiamentu chi at a caraterizare sas sotziedades industriales modernas de s'Otzidente in s'Otighentos e in su Noighentos.

Sas cunditziones chi ant antitzipadu custu cambiamentu sunt totu unu muntone de elementos diferentes chi si sunt isvilupados finas a determinare sa cunditzione tìpica de su capitalismu modernu: una chirca iscientìfica avantzada chi aplicaiat tecnologias novas a sos protzessos produtivos (in su Setighentos fiant istadas introduidas sa filadora multipla, su telàrgiu mecànicu idràulicu e, su prus, sa màchina a vapore), unu sistema mannu de agricultura capitalista cun capatzidades artas de investimentu, un'urbanizatzione manna, unu mercadu internu e internatzionale largu (costituidu dae s'imperu coloniale britànnicu) in gradu de atirare semper produtos noos. In custu àmbitu, sa mecanizatzione at imbestidu meda ma meda a beru sas aziendas a condutzione capitalista, partende dae sos setores tèssiles, mineràrios, siderùrgicos e mecànicos, mentres, in su matessi tempus, s'introdutzione de su vapore-ddu, de sas linias ferroviàrias e de su telègrafu at permìtidu de fabbricare una retza nova e meda potente pro su trasportu de sas mertzes e de sas pesones e pro sa comunicatzione.


Fiat su sistema de sa fàbrica su coro bivu de cudda chi si presentaiat semper mègius comente s'organizatzione noa de sa sotziedade e de su traballu.


Su de aplicare semper de prus sa tecnologia a sa produtzione at batidu semper prus a cuntzentrare massas de traballadores in fàbricas organizadas segunde critèrios ratzionales, cun funtziones, oràrios, ritmos definidos in base a sos bisòngios de partidura de su traballu.
In su pianu sotziale totu custu causaiat su de essire a campu de duas figuras tìpicas: dae una banda sos padronos-proprietàrios de su capitale chi bisongiaiat pro sos investimentos in màchinas e a su pagamentu de s'incuru pro su funtzionamentos issoro, e dae s'àtera banda sos operajos chi bendiant sa fortza de traballu issoro.
Bessende un'esèrtzitu mannu de manodòpera a bassu prètziu, sos operajos retziant salàrios bassos e galu prus bassas fiant sas retributziones de sas fèminas e de sos pitzinnos, impiegados in un'iscala ampra. Sos traballadores, in generale, non obiaiant fàghere afidamentu in un'impiegu istàbile ca cada fase isvantagiosa de su tziclu produtivu causaiat undadas de disocupatzione sena chi issos esserent pòrtiu contare in peruna forma de protetzione sotziale. Sos oràrios de cada die fiant in sa media de 15 oras. Sos pitzinnos cun prus de ses annos beniant impiegos su prus in fràbica; e cun issos finas sos pitzinnos de chimbe o finas de bator annos.
Ma su prus sa rivolutzione industriale at provocadu un'aumentu mannu mannu de sa richesa, mancari chi nde at benefìtziu prima de totus sa burghesia capitalista e sas classes prus artas, ma at generadu finas sa luta de classe moderna.
Sas cunditziones meda meda pesantes de sas massas operaias sunt istadas denuntziadas dae intelletuales e polìticos de tendèntzias liberales e sotzialistas, ma sunt istados sos traballadores e totu a preparare moimentos de protesta: superadas sas formas estremas e disisperadas de luddismu (chi cunsistiat in su de distrùere sas màchinas de produtzione), custos moimentos si sunt esprìmidos cun isciòperos, in sa costitutzione de legas de traballadores, de sotziedades de mùtuu sucursu e a sa fine de sindacados de partidos sotzialistas.Sas classes dirigentes pro meda tempus no ant tzèdidu a sas dimandas de megiorare sa chi si riteniat una grandu chistione sotziale meda grave. Sas primas riformas moderadas fatas dae s'Istadu si sunt bidas in Inghilterra a pustis su 1830. In su 1831 sa die de traballu pro sos pitzinnos suta sos deghe annos est istada riduia a deghe oras; in su 1833 est istadu limitadu su traballu de adenote; in su 1847 ant istabilidu sa die de traballu de deghe oras finas pro sas fèminas.
Pro belle unu sèculu, sa rivolutzione industriale s'est isvilupadas solu in Inghilterra, in su Bèlgiu e in parte de sa Frantza e de sa Germània. Tra sos annos Sessanta e Setanta de s'Otighentos e su primu deghènniu de su Noighentos, s'industrializatzione s'est isparta e s'est presentada de prus in Germània, in s'Itàlia setentrionale, in regiones de s'Imperu Austro-Ungàricu e Russu, in Giappone e in sos Istados Unios, ma at rinnovadu meda a fundu sas bases tecnològicas e de s'energia, in unu cuadru chi at bidu s'Inghilterra tzedere a pacu a pacu su primadu.

{gallery}stories/originalfotoalfa/parte3/p3sez5/p3sez5_schede/p3sez5_sc9{/gallery}