Su Nùmene

Su nùmene est una parte variàbile de su discursu

Su nùmene bisòngiat pro inditare una persone, un'animale o una cosa, sos sentidos, sos sentimentos, sas ideas, sos fatos, sas calidades, totu su chi esistit in sa realidade o in sos pensos.
Sos nùmenes podent èssere maschiles e feminiles.
Bi sunt nùmenes pròpios e nùmenes comunos.
Nùmenes pròpios sunt:
Tirsu, Tzedrinu, Pau-leddu, Nùgoro, Antoni, Juanne, Maria, Danielle, Andria e aici de sighida.
Nùmenes comunos sunt:
riu, cane, cabaddu, tzitade, persone, pitzinnu, fèmina, òmine, e aici de sighida.

Nùmenes cuncretos e astratos

Sos nùmenes chi inditant persones o cosas chi si podent tocare o intèndere dae sos sensos si mutint cuncretos; sos nùmenes chi inditant pensos, sentimentos, ideas, calidades chi non si podent ne tocare ne intèndere si mutint astratos.
Sunt nùmenes cuncretos:
sa mesa, su campu, su nie, s'abba, sa domo, su mastru, e aici de sighida.
Sunt nùmenes astratos:
sa virtude, sos pensos, su coràgiu, su bene-chèrrere, sa paghe, sa voluntade, s'anneu, sa glòria, s'allegria, e aici de sighida.

Nùmenes individuales o colletivos

De sòlitu sos nùmenes inditant una pesona, una cosa o un'animale e si mutint singulares; si nde inditant medas sunt plurales.
Ma bi sunt nùmenes chi inditant tropas de gente: frùstios de animales, muntones de cosas: sunt sos nùmenes colletivos: pòpulu, tropa, gama, frùstiu, muntone (de dinare, de folas, de terra, e aici de sighida.).
Ma bi sunt nùmenes chi inditant tropas de gente: frùstios de animales, muntones de cosas: sunt sos nùmenes colletivos: pòpulu, tropa, gama, frùstiu, muntone (de dinare, de fògias, de terra, e aici de sighida).
Ma bi sunt nùmenes mutidos primitivos,tenent su tema o raighina, e sa desinèntzia o coa: in su nùmene domo tenimus dom chi est sa raighina e o chi est sa coa.

Sos nùmenes primitivos
sunt cuddos chi non benint dae peruna àtera paràula, allega.
Bi sunt nùmenes chi naschent dae àteros nùmenes e sunt sos derivados o nùmenes chi càmbiant, alterados.
Dae carru naschet carriola, carrulante, carreta, e aici de sighida.
Carru càmbiat e divenit: carritu, carriteddu, carretone, carrutzu, e aici de sighida.

Bi sunt nùmenes cumpostos, crobados, chi diant èssere sos nùmenes criados dae s'unione de duas o prus allegas o paràulas.
Custos nùmenes sunt formados mescamente dae:
1) duos nùmenes ;
2) agetivu + nùmene: rivu-tortu, rivu-mannu, anchi-longu, retranchicurtzu
3) agetivu + agetivu
4) verbu + nùmene
5) verbu + verbu
6) prepositzione + nùmene: suta-iscala