Sos majorales e su senadu

Enzo re de Sardigna

S'ischit imbetzes de prus de sos majorales chi fiant mutidos puru primates o prìntzipes o nòbiles e tenent su tìtulu de donnos e picant parte a su guvernu de s'istadu cun sos incàrrigos in sos ufìtzios issoro. S'incàrrigu prus mannu est su de curadore. Custu difatis in sa curadoria tenet sos poderes e sas funtziones chi apartenent a sos giùdiches in totu su Logu, su Rennu suo.

Su curadore est duncas amministradore, giùdiche, subrintendet a sas finàntzias.
Su tìtulu de donnu imbetzes fiat onorìficu e passaiat dae babbu in fìgiu e non si perdiat mancu si unu dae benestante torraiat a pòberu. Custos donnos fiant sos lìeros majorales.
Sos majorales picaiant parte a s'amministratzione de sos benes pùblicos in forma collegiale e fiant un'ispètzia de Senadu de su Rennu, mancare chi sas fontes non nùmenent mai sa paràula senadu.
Ma dae sos atos, dae sos documentos essit a campu chi sos sèberos su Giùdiche los faghiat collegiales, paris cun sos cumponentes de su guvernu, paris cun sos donnos, sos majorales chi benint tzitados totu sas bortas chi b'est unu sèberu de importu.
Duncas dae sa pràtica nos rendimus contu chi su senadu bi fiat.
E difatis in su bonu de sos diplomas de sas cantzellerias giudicales notamus chi su giùdiche est semper a furriadu dae sos majorales, siat chi depat amministrare su patrimòniu fiscale o sa giustìtzia, siat chi depat fàghere sèberos de gherra o de paghe.
In medas seberos difatis b'est iscritu: 'cun voluntate bona dessos maiorales frades meos'; 'cun voluntate bona dessos maiorales'; ma finas si donat a sos monasteros o a sa crèsia carchi cosa lu faghet no a nùmene suo solu, ma a nùmene de sos majorales puru: 'pro remissione de sos pecados nostros e de sos majorales de sa terra nostra'.
E cando faeddat de frades no intendet frades de sàmbene, ma persones chi tenent su matessi gradu de podere. E duncas majorales o òmines lìeros.