MÒDULOS TRASVERSALES - Pro nde ischire de prus

Sos privilègios de sas tzitades règias de su Regnu de Sardigna, Aragonesu e Ispagnolu

Gasi beniant mutias sas tzitades chi non sunt istadas infeudadas, ma sutapostas a sa giurisditzione reale, a sa cale pagaiant sas tassas.

p1sez2 MOD11 01

In cada tzitade su soberanu s'at asseguradu su controllu cun sa presèntzia de unu vicàriu règiu (veguer) o podestade chi lu rapresentaiat, tramite su cale interveniat pro aprovare o negare sos sèberos fatos. Cando sos catalanos-aragoneses - a primos de su 1300 - ant conchistadu sa Sardigna infeudande-la, sunt abarrados comunes autònomos solu sete tzitades chi fiant a sa dereta dipendèntzia de su re. Custas tzitades, de sas cales ant favoridu e incoragidu s'isvilupu e dadu privilègios, si sunt ismanniadas e fiant simigiantes a sos Comunes; difatis teniant poderes amministrativos de auto-guvernu, chi praticaiant pro mesu de sos cussigeris, rapresentantes issoro eletos. Sos poderes polìticos beniant praticados dae sos rapresentantes, mutidos sìndigos, e chi costituiant unu de sos tres bratzos de su Parlamentu de su Regnu (S'Istamentu Reale). Sos nòbiles imbetzes teniant sa rapresentàntzia issoro in s'Istamentu Militare. Su documentu chi cunsagraiat s'istadu giurìdicu si mutiat Istatutu e regulaiat sas atividades tzitadinas, s'urbanìstica, s'economia, sa giustìtzia. Sos istatutos tenent un'importàntzia manna ca sunt documentos, finas linguìsticos, identitàrios pro totu s'ìsula.
In Sardigna, s'ordinamentu polìticu amministrativu de sas tzitades règias, duncas, est una realidade de sa conchista catalanu-aragonesa chi sighit in s'època ispagnola (XVI-XVII sèculos) e si subraponet a su sistema pisanu-genovesu e giudicale chi esistiat prima. Sas istitutziones tzitadinas fiant organizadas cunforma a su regime munitzipale de genia catalanu-barcellonesu e s'istrutura polìtica e amministrativa munitzipale est abarrada idèntica, in sa sustàntzia, a sa de sos XIV e XV sèculos, chene cambiamentu duncas finas a sa reforma de su 1771.
Unu documentu de sa partitzione amministrativa de s'ìsula in tzitades règias, baronias e in-contradas nois la tenimus gràtzias a su canònigu Martin Carrillo, chi su re Filipu III de Ispagna in su 1611 aiat imbiadu in Sardigna comente Visitadore Generale de su Regnu pro ammaniare una relata de sa situatzione de s'ìsula. E Carrillo gosi riferiat: in su Regnum Sardiniae bi sunt sete tzitades règias, 10 tìtulos, ducas, marchesos, contes, viscontes, divididos in 27 in-contradas e 25 baronias, cada una de sas cales teniat una mannia pròpia, cumposta da unu tzertu nùmeru de biddas infeudadas.