In sa tzitade s'organizatzione de su podere guvernativu

Sa mola

In sas tzitades, e prima de totu in Casteddu, si evidentziaiat un'articulatzione sotziale prus cumplessa rispetu a sa campagna, ma comente si siat rìghida.

Sa populatzione de sos natzionales (sos locales), fiat sugeta e cumandada dae cussa de su continente, chi fiat incarrigada de mantènnere sa diretzione de sa burocratzia de su Regnu. Custa istrutura polìticu-amministrativa fiat rapresentada dae su Visurrei, dae su Segretàriu de Istadu, dae sa Reale Udièntzia e dae sa Reghentia de sa Cantzelleria de Istadu. Mentres s'amministratzione finantziària cun s'Intendente Generale dipendiat deretu de Torinu.
Pro Tàtari ci fiat unu Guvernadore e una Reale Guvernatzione (s'ecuivalente de sa Reale Udièntzia), sas àteras tzitades reales si amministraiant segundu sos Istatutos traditzionales. Ma totus custas tzitades portaiant sa nòmina regia.
Sos tzetos de s'ìsula fiant rapresentados in sos Istamentos, chi fiant divididos in Militare, Cresiàsticu e Reale Udièntzia. Sos Istamentos chi pro regula si depiant riunire onni deghe annos in realidade non si riuniant dae casi chentu annos.
Cun sas riformas de su Boginu fiat aumentadu su nùmeru de sas persones cultas chi aiant aumentadu unu protzessu de islargamentu de sa burghesia, fiant crèschidas sas artas professiones, comente notajos, abogados, professores e cummertziantes, ma pròpiu custos ùrtimos fiant limitados de un'iscarsa flota mercantile (mancare carchi megioria fiat istada fata pro ammanniare, manu tènnere e curare sos portos), mentres ancora si faghiant atèndere sas atividades industriales at etzetzione de carchi timidu tentativu privadu.
Pro cantu riguardaiat sos artesanos, organizados in grèmios (corporatziones), puru isbolighende sas produtziones professionales de trasformatzione non superaiant sos vìnculos pro s'afranchire.
Esistiat ancora una categoria de populanos sene unu traballu pretzisu chi biviant de sa caridade pùblica.
Su tzetu cresiàsticu fiat garantidu dae sos privilègios e teniant òtimas relatziones parentiles cun sos tzetos privilegiados.
In custa realidade, andat creschende in sa populatzione de sas professiones burghesas locales - chi si fiant formadas gràtzias a sas riformas de s'istrutzione atuadas dae su ministru Boginu - su disìgiu de ocupare sas càrrigas polìticas e amministrativas de su Regnu, dae sas cales fiant esclùidos. Custu diritu de lòmpere a sas càrrigas pùblicas at divenire sa chistione polìtica tzentrale chi at a pigare forma rivolutzionària in sos motos de su 1793-96.