Unu pòpulu intregu contras

S’Efìsiu  protetore de Casteddu

S'orgòlliu de sos sardos chi ant dimustradu de èssere "natzione", a primìtzios orientadu contra a sa Frantza rivolutzionària, ma a pustis de sa gherra vitoriosa, pro su mancadu reconnoschimentu de custa balentia, benit orientadu torra contras a sos piemontesos cun sa so-mossa de abrile de su 1794.

Custu sentimentu fiat de su pòpulu intregu: sas corporatziones de totus sos artesanos, su pubuleddu, sos propietàrios, sos negotziantes, totus sunt pigados dae unu sentimentu nou. Acusas de corrutzione e de fainera, s'incùngia de trigu e àteros produtos, su contrab­bandu, su sistema de sas sacas chi avantàgiat sos traficantes, sa moneda de paperi chi perdiat valore, donaiat unu sentimentu generale de cumplessidade e de possìbiles isvilupos.
Su 28 de abrile si alluet sa mertza in su cuarteri de Stampaxi, non solu cun sos esponentes de sa burghesia, sos abogados Cabras e Pintor, ma a ispìnghere su pubuleddu a s'assaltu de sos bastiones de su Casteddu fiant istados sos artesanos de sos grèmios, e sos de su guvernu su­spetaiant chi suta bi f essit s'atzione de sos frantzesos.
Sa so-mossa de su 28 de abrile, famada cun su nomene de "emotzione", faghiat pensare a unu disegnu pretzisu, si puru s'isvilupu populare fiat andadu meda prus allargo de su disegnu preparadu e si concruiat cun s'arrestu e s'istesiamentu de totus sos piemontesos, nitzardos e savojardos, francu s'archipìscamu de Casteddu Filipu Mela-nu de Pòrtula e s'artzipìscamu de Tàtari.
A partire dae custu momentu Bissente Sulis pigat s'incàrrigu de capu de sa milìtzia populare de Casteddu e Sorgia, chi fiat unu grandu propagandista, sa de cumandante de batallione.
In custos annos artesanos e populanos si presentaiant a sas riuniones de sa Reale Udièntzia e de sos Istamentos e faddiant dimanda de riscatare sas domos in ue biviant, ca pro medas annos aiant pagadu s'afitu. Non si depet iscarèssere ca su problema de sa domo in sos cuarteris de Stampaxi, sa Marina e Villanova, a bàsciu de su Casteddu, fiat semper allutu, pro ite sas domos fiant semper a mendigu a cunfrontu de sas chi serbiant e s'afitu caru, tantu chi fiat netzessàriu at-tarifare su preju.
Custu non fiat solu unu problema de Casteddu, ma puru in Tàtari bi fiant istadas azitatziones pro allargare sos muros e ammanniare sa tzitade cun sa costrutzione de unu burgu chi èsseret tentu sos pròpios privilègios e soddisfadu s'esigèntzia de s'aumentu de sa populatzione. 
A sa recusa de custa proposta, s'abogadu Gioachinu Mùndula, cumbintu firma-mente de sas ideas frantzesas e a su costadu de su Giùighe de sa Reale Udièntzia, Juanne Maria Angioy in sa luta antifeudale, at a difèndere sos afitèvoles. Custa batalla at a tènnere sa bìnchida pro ite in su "Giornale de Sardigna" (de su partidu de sos "novadores" de ideales democràticos) de su deghe de santugaine de su 1795 portaiat s'autorizatzione de su Visurei, de sa Reale Udièntzia e de s'abogadu fiscale de su Règiu Patrimòniu pro s'isvilupu edilìtziu.
In sos annos tra su 1793-96, sos artesanos de sos grèmios fiant medas ativos, teniant in bascas e suta pressione s'atividade de su guvernu e de su Parlamentu in medas detzisiones econòmicas, sotziales e polìticas. 
Custa atividade tenet testimònia in sos verbales de sa Reale Udièntzia e de sos Istamentos, in ue si podet lèghere ca medas deliberatziones sunt istadas leadas a pregunta o in nùmene de su pòpulu chi fiat presente a sas riuniones.
Sunt de su mese de trìulas de su 1794 sas riuniones chi sos sìndigos de sos burgos de Casteddu, cun s'autorizatzione de sa Reale Udièntzia, faghent cun sos capos famìlias, artesanos e burghesos (notajos, abogados, mèigos), pro discùtere in assembleas parrochiales, in intro sas crèsias, pro picare detzisiones polìticas, chi si espriment cun dd'una votatzione finale o detzident de sas patentes règias pro sos artos incàrrigos.
In Stampaxi, in sa crèsia de Santu Giorgi, su verbale narat chi fiant in 110, a Villanova, in sa crèsia de Santu Giacu-mu, 158. Fiat unu fatu chi non si fiat ancora verificadu in Sardigna de esercitatziones polìticas in ue professionistas e artesanos de sos grèmios si cunfrontaiant a pitzus de detzisiones comunas, dimustrende una fortza de autonomia. Sa mobilitatzione sotziale si bidiat puru in sos cuntrastos tra sos grèmios prus ricos e prus ùmiles.
Sos grèmios si ispiraiant puru a personàgios nòdidos, e impare a istudiantes e a su pubuleddu urbanu pigaiant positzione in so-mossas, abbolotos ispirados dae sa concurrèntzia econòmica, pro calmierare sos prejos e sas fruniduras. In custu clima complicadu fiat fachile nche sas ideas de sa rivolutzione èsserent agatadu collocatzione. Totu custa situatzione cumplessa at a contribuire a creare su clima generale nche a portadu a presentare sas "chimbe dimandas".