Sa polis greca

Su fenòmenu de sa tirannia

Su fenòmenu de sa tirannia

Sos problema non fiant risoltos cun s'òpera de sos legisladores e in custu momentu s'imponent òmines fortes, tzerriados tirannos, chi si alleant cun sos massajos contras s'aristocratzia.

Ligi totu...

Sa nàschida de sa democratzia: sa costitutzione

Sa nàschida de sa democratzia: sa costitutzione

A pustis su trumbulamentu de sa tirannia, tra su 508 e su 507, Clìstene s'impignat a fàghere una riforma chi donat a su pòpulu sa possibilidade de partetzipare a sa vida polìtica de sa pòlis.

Ligi totu...

Isparta unu modellu diversu de pòlis

Isparta unu modellu diversu de pòlis

Sa tzitade de Isparta fiat posta in sa La-cònia a sud de su Peloponnesu.
In su pianu polìticu e sotziale at semper rapresentadu unu casu singulare, ligada a su mìticu legisladore Licurgu.

Ligi totu...

Cultura e limba comuna

Cultura e limba comuna

Sas pòleis grecas non fiant totus a su pròpiu livellu, ma bi fiat una situatzione meda diversificada in s'isvilupu econòmicu, sotziale e culturale. Tra de issas teniant meda rivalidade e interessos contràrios, e re-currente fiat s'istadu de gherra.

Ligi totu...

Sa religione e su cultu

Sa religione e su cultu

Sa religiosidade greca, meda dis-tante dae sa nostra, fiat profunda, politeista e antropomorfa. S'Olimpu fiat su pantheon de una famìlia manna de divinidades. Cumentzamus a las connòschere in s'Iliade de Omeru e in sa Teogonia de Esìodo.

Ligi totu...

Sos Persianos atopant s'Europa

Sos Persianos atopant s'Europa

S'avantzada persiana de Da-rio in Otzidente chi fiat realizende sa grandu idea de unu "imperu universale", aiat pensamentadu su mundu grecu, cando aiat conchistadu Sardi.

Ligi totu...

Atene tra democratzia e imperialismu

Atene tra democratzia e imperialismu

Atene passat su grandu perìodu de s'edade de Pericle cun riformas polìticas e unu grandiosu programma de traballos pùblicos e si dirigit a conchistare sa primatzia militare a supra 150 pòleis chi faghiant parte de sa liga, trasformende sa liga in unu imperu.

Ligi totu...

Atene e Isparta a cunfrontu

Atene e Isparta a cunfrontu

A custu puntu in su mundu ellènicu duos blocos guidados dae sas duas rivales si cunfrontant, sunt sa Lega de Delo e sa Lega de su Peloponnesu. In Atene tenimus sa degradatzione de su cuntrastu polìticu chi si trasformat in gherra tzivile.

Ligi totu...

Alessandru e su Mediterràneu ellenìsticu

Alessandru e su Mediterràneu ellenìsticu

Sas impresas de custu cumandante istraordinàriu sunt dipendias non solu dae sas dotes suas etzetzionales, ma dae sas cunditziones in sas cales si agataiat a operare, chi fiant sos raportos de fortza tra sas partes in cuntrastu e sos fatores econòmicos, polìticos e culturales. Totus custos fatores e s'istrisinamentu de medas òmines ant cuncùrridu cun tzertesa a su cumprimentu de custas impresas.

Ligi totu...