Sa Gherra Frita (1945 – 1991)

S’annu 1986, una isfilada militare in Berlinu Est

Sa Segunda Gherra Mundiale at bintu sos totalitarismos de destra e permìtidu sa suprematzia de sos Istados Unidos e de s'Unione Soviètica chi sunt divenias sas duas potèntzias mundiales novas prus mannas.

Sa tecnologia at tentu isvilupos lestros e bonos, cun èsitos positivos cria•nde radar, creschende meda in su campu de sa meighina e de s'aviatzione, ma puru negativos e terrìbiles ca sunt istadas costruias armas de distrutzione de massa tra sas cales sa bomba atòmica chi pro sa prima borta at iscarrigadu totu sa potèntzia distrutora sua in sas tzitades giaponesas de Hiroshima e Nagasaki.
Unu pianu criadu dae su segretàriu de Istadu USA George Marshall, su Pianu de Recùperu Econòmicu, nòdidu de prus comente Pianu Marshall, gràtzias a sa disponibilidade de su Cungressu de sos Istados Unidos, at permìtidu de assignare paritzos milliardos de dollaros pro sa ricostrutzione de s'Europa dae sos dannos de sa gherra, chi aiat ispèrdidu medas cuarteris de tantas tzitades e causadu povertade e disisperu faghende pèrdere a s'Europa sa grandu traditzione de tzivilidade e de progressu.
Sa Sotziedade de sas Natziones, chi aiat fallidu s'idea de impedire sa gherra, est istada abolida e a su postu sua ant criadu un'àteru organismu internatzionale, s'ONU, s'Organizatzione de sas Natziones Unidas, fundada in su 1945.
Su 2 de làmpadas de su 1946 unu referendum ponet fine a sa monarchia in Itàlia e permitit sa nàschida de sa Repùblica e Alcide de Gasperi est su primu Presidente de su Consìgiu de sos Ministros e su 1 de ghennàrgiu de su 1948 intrat in vigore sa Costitutzione Republicana.
Sas natziones europeas si sunt partidas in duos blocos, unu filo-otzidentale, chi faghiat parte de sa NATO, e unu filo-sovièticu chi aderiat a su Patu de Varsàvia. Sa contrapositzione de custos duos blocos at determinadu cudda chi est istada definida Gherra Frita. E sa tensione tra sos duos blocos est addurada belle mesu sèculu, mancare chi non si siat mai arribbados a unu cunflitu militare diretu, ca ischiant chi sa disponibilidade de sas armas nucleares podiat arribbare a ispèrdere su pianeta intregu, duncas at bintu sa timoria de una gherra chi podiat causare disperdìtziu pro totu s'umanidade. E in tantu tra sos duos blocos b'est istada una cumpetitzione continu in medas campos. Sos Istados Unidos ant incoragiadu sa democratzia liberale e su capitalismu, mentres s'Unione Soviètica at sustènnidu su comunismu e un'economia pranificada a livellu tzentrale. Pro sa prima borta in s'istòria s'Europa non teniat unu ruolu de primu pianu. Cun sa fine de sa Segunda Gherra Mundiale at comintzadu puru sa prima fase de sa de-colonizatzione.
Comintzat como in Europa unu protzessu de integratzione econòmica e polìtica chi determinat sa nàschida de sa Comunidade Europea de su Carbone e de s'Atzàrgiu in su 1951 e de su Mercadu Comunu Europeu in su 1957 cun su Tratadu de Roma. In su matessi perìodu s'economia europea at connotu una crèschida esponentziale de su PIL, mentres a sa base de s'aumentu de s'ispesa pùblica bi fiat s'istadu sotziale nàschidu dae pacu.
Cun sa presidèntzia in sos Istados Unidos de Kennedy (1961-63) s'est arribbadu a una polìtica chi at acurtziadu sas duas superpotèntzias, ma sighiant ancora sas polìticas de bloco de su comunismu dae parte de sos Istados Unidos e sa Gherra Frita est arribbada a su màssimu de s'isfida cun s'isbarcu in sa Baia de sos porcos (1961) e sa crisi de sos mìssiles de Cuba, cando Nikita Chruščëv, capu de s'Unione Soviètica, at comintzadu a istallare mìssiles nucleares a mèdiu raju in s'ìsula de Cuba e totu. Ìsula in sa cale aiat pigadu dae pagu su podere Fidel Castro cun unu regime sotzialista sìmile a su sovièticu.
In tantu in sos Istados Unidos fiat creschende meda unu moimentu pro sos diritos tziviles, guidadu dae afro-americanos, comente a Martin Luther King, chi ant cumbàtidu sa segregatzione e sa discriminatzione de sa ratza.A pustis s'assassìniu de Kennedy in su 1963 sunt istados aprovados dae su presidente Lyndon B. Johnson su Civil Rights Act de su 1964 e il Voting Rights Act del 1965.
Johnson at batidu sos Istados Unidos a una gherra noa in su Sud-Est asiàticu, sa Gherra de su Vietnam, chi at fatu aumentare meda meda s'ispesa pùblica istadunidensa a su puntu chi, pro sos dèpidos mannos de sos USA e s'aumentu de sas dimandas de cunversione de sas riservas finantziàrias in oro, ant obligadu in su 1971 su presidente Richard Nixon a suspèndere sa cunvertibilidade de su dòllaru in oro. Deretu a pustis b'est istada una crisi finantziària nova, chi at postu in crisi su mundu in su 1973, pro curpa de sa gherra de su Kippur tra s'Egitu e Israele chi at impostu s'embargu de su petròliu a sos Istados Unidos. Sas conseguèntzias de sa crisi de s'energia ant interessadu puru su sistema industriale europeu, chi difatis no at sighidu prus a registrare tassos de crèschida nche a sos deghènnios de in antis. Sas trupas vietnamitas ant conchistadu a Saigon in su 1975, binchende in modu definitivu sos sudvietnamitas e sos istadunidensas. Est istada sa prima pèrdida manna in campu pro s'esèrtzitu istadunidensu e, sigomente est istada sa prima gherra sighida dae sa gente in sa televisione, at tentu puru efetos disastrosos in s'opinione pùblica otzidentale. Cando pagos annos a pustis ant eletu a Margaret Thatcher in Gran Bretagna (1979) e a Ronald Reagan (1980) in sos Istados Unidos, s'est afirmada sa torrada a su liberismu estremu in Otzidente.
A sa fine de sos annos '80, su leade r sovièticu Michail Gorbačëv, chi connoschiat a fundu sa dificultades graves de su sistema sovièticu, at comintzadu unu percursu de riformas, cun sas polìticas de 'glasnost' (trasparèntzia) e perestrojka, chi non si sunt dimustradas però a s'artesa de sa situatzione pro impedire su collassu de s'Unione Soviètica. In su 1989 est rutu su muru de Berlinu e, duos annos a pustis, est rutu puru totu su sistema de s'Unione Soviètica chi no est resèssida a risolvere sas contradditziones chi teniat in intro e a bìnchere s'isfida cun su capitalismu otzidentale.