Sa decolonitzatzione

Ghandi chistionat a su pòpulu indianu

In su 1945 sos imperos coloniales fiant arribbados a tènnere belle totu s'Àfrica; binti annos a pustis parte manna de su continente, francu sos territòrios portoghesos, aiat otènnidu s'indipendèntzia.

Unu cambiamentu mannu gosi, lestru e cumpletu, de unu protzessu de colonizatzione chi si fiat andadu afirmende•si in un'arcu de tempus prus chi seculare, rechedet nessi duas possìbiles ispiegatziones. In base a sa prima, sos istados imperiales ant detzisu chi sas colònias non fiant prus cumbenientes e ant preferidu de partire sos imperos issoro. In base a sa segunda, sunt istadas sas populatziones de sas colònias a si nche illiberare dae su domìniu imperiale o nessi a rèndere prus dificultosos e problemàticos sos atos de su colonialismu in modu tale chi sos colonizadores ant preferidu a lis tzèdere sa possibilidade de si guvernare. Ma custas duas ispiegatziones non si reghent a sa sola, ma est possìbile chi cumbinadas paris potzant ispiegare su caminu de sos pòpulos colonizados cara a s'indipendèntzia.
Su cambiamentu mannu pro totus sos istados europeos, francu su Portogallu, est capitadu tra su 1949 e su 1960 e fiat determinadu dae su cuncursu in su matessi tempus de eventos chi sunt capitados in sas colònias e de situatziones in sas cales si sunt agatados sos istados colonizadores. Dae una parte s'isvilupu lestru chi s'est verificadu de sos moimentos natzionalistas in sos paisos africanos at sullevadu in Europa chistiones chi si riferiant siat a sa cumbenièntzia e siat a sa moralidade de una repressione issoro: sos annos '50 ant bidu sa nàschida in sa Gran Bretagna e in Frantza de movimentos ant-imperialistas potentes chi pro sa prima borta ant postu in discussione sa colonizatzione comente sèberu. E in prus sa colonizatzione s'est imposta comente problema urgente cantu prus sa gherra dae sa cale sos alleados otzidentales fiant essidos binchidores si fiat caraterizada comente una luta contra a sa tirannia e a sustegnu de sos deretos de sos pòpulos oprimidos. B'est de cunsiderare tando chi s'importàntzia econòmica de sas colònias pro sos possessores issoro at pèrdidu su pesu suo in su ziru de pagu tempus, pacu prus a mancu partende dae su 1951, a manu a manu chi sa ricostrutzione europea caminaiat cun sutzessu e chi su prètziu de sos produtos de esportatzione coloniales andaiat calende.
S'Europa non teniat prus bisòngiu de mantènnere su matessi gradu de controllu chi aiat esertzitadu in sos tempos passados; antzis s'est comintzadu a intèndere su previdìbile pesu de sos atzudos econòmicos a sos territòrios coloniales.
Totus custos fatores, a su comintzu de sos annos '60, ant incoragiadu sas printzipales potèntzias coloniales a seberare una polìtica de colonizatzione chi previdiat su trasferimentu de su podere a totus sas colònias e de los pònnere in atu in presse, tra s'àteru, in tempos lestros e chene totus sas riservas mannas esprimias, in sos tempos passados, pro sas capatzidades de sos pòpulos colonizados de s'amministrare in modu efitziente sos afàrios pròpios.
Sa de colonizatzione podet èssere duncas ispiegada, intro tzertos lìmites, cun unu cambiamentu radicale da parte de sos europeos de su modu de bìere totu sa chistione coloniale.
Siat comente si siat su momentu in su cale tale cambiamentu est capitadu e sa velotzidade cun sa cale s'est atuadu sunt istados cunditzionados, a sa fine, dae su gradu de resistèntzia chi sas potèntzias coloniales ant atopadu in sos possedimentos issoro. E sos motivos chi ant causadu sa liberatzione coloniale sunt istados diferentes dae un'Istadu a s'àteru. A sa fine sa de colonizatzione s'est atuada su prus ca sos istados imperiales ant detzisu chi, a contos fatos, pro su tempus benidore podiant otènnere de prus lassende sas colònias issoro comente amigas e non comente nemigas, mancare chi medas tra custas non esserent preparadas a s'indipendèntzia.
In su pianu giurìdicu, sa nàschida de custos Istados noos at favoridu, in sos annos chi sunt sighidos, s'adotzione de solennes dichiaratziones de printzìpios, comente sa Dichiaratzione pro sa cuntzessione de s'indipendèntzia a sos paisos e a sos pòpulos coloniales in su 1960.
S'intrada in s'ONU de custos paisos noos at causadu sa fine de su primatzia numèrica de sos Istados otzidentales, sa majoria in s'ogranu plenàriu de sos paisos in bia de isvilupu e s'esigèntzia de garantire una rapresentàntzia prus giusta de sos Istados chi aparteniant a sas diferentes àeras geogràficas.
E in su matessi tempus si sunt formados sòtzios noos tra sos Istados, comente su moimentu de sos paisos non alliniados e su grupu de sos 77 paisos in bia de isvilupu, basados supra fatores de caràtere polìticu e econòmicu. Sos paisos europeos ant reagidu in modu diferente pro sa fine de sos imperos coloniales issoro: mentres su Regnu Unidu at mantesu fortes ligàmenes econòmicos cun sas ex-colonias cun su Commonwealth, àteros Istados, comente sa Frantza, s'Olanda e su Bèlgiu, ant chircadu de impedire su distacu de sas colònias ricurrende a repressiones militares.